SEPSIS

Ce este sepsisul?

Pe scurt, septicemia este o boala grava ce apare atunci cand corpul are un raspuns imun coplesitor la o infectie bacteriana. Produsele chimice eliberate in sange pentru a lupta impotriva infectiilor declanseaza inflamatia pe scara larga, lucru care duce la formarea cheagurilor de sange si a vaselor de sange neetanse. Acestea provoaca fluxuri slabe de sange care priveaza organele corpului de substante nutritive si oxigen. In cazurile severe, unul sau mai multe organe esueaza. In cele mai rele cazuri, tensiunea arteriala scade si inima se slabeste, ceea ce duce la soc septic. Cu alte cuvinte, sepsisul reprezinta o urgenta medicala care poate deveni fatala sau, pentru acele cazuri mai putin severe, poate conduce la schimbarea vietii pentru multi dintre cei care dezvolta acesta „otravire a sangelui.”

Oricine poate dezvolta sepsis, insa riscul este mai mare in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slabit, la naou-nascuti si copii (mai mici de 1 an), persoane in varsta (peste 65 de ani), cu boli cronice (cum ar fi diabetul zaharat, SIDA, cancer si boli renale sau hepatice) sau cu arsuri severe.

O evaluare a CDC (Centers for Disease Control and Prevention) a aratat faptul ca mai mult de 90% dintre adulti si 70% dintre copiii care au dezvoltat sepsis s-au confruntat cu simptome si stari ce ar fi putut sa le puna viata in pericol. Simptomele comune de septicemie sunt febra, frisoane, respiratie rapida si marirea frecventei cardiace, eruptii cutanate, confuzie si dezorientare.

Rapoarte stiintifice au mentionat faptul ca sepsisul bacterian are asociata o rata ridicata de mortalitate. Septicemia este a doua cea mai comuna cauza de deces dupa infarctul miocardic la pacientii admisi in unitatile de terapie intensiva. Mortalitatea cauzata de septicemie poseda un procent de 25-35%, fiind mai mare la pacientii cu soc septic [1].

Diagnosticul precoce este critic in managementul pacientilor cu sepsis bacterian, dat fiind faptul ca antibioticele sunt administrate imediat dupa ce o simpla infectie este identificata. Hemocultura ramane metoda de referinta pentru diagnosticul sepsisului bacterian. Cu toate acestea, o importanta limitare vine de la indisponibilitatea rezultatelor in termen de 48 de ore. Terapia cu antibiotice conduce, de cele mai multe ori, la o cultura negativa de sange, fapt ce ingreuneaza diagnosticului de confirmare a sepsisului. Mai multe tipuri de markeri clinici infectiosi au fost recomandati, dar cei mai multi sunt considerati a fi nonspecifici deoarece acestia pot conduce la rezultate pozitive in cazul infectiei sistemice de origine noninfectioasa. Markerii hematologici ai infectiei, cum ar fi numaratoarea totala si diferentiata de celule, pot fi considerati, de asemenea, nespecifici [2-4].

Cativa dintre biomarkerii evaluati pentru identificarea sepsisului presepsina, lactatul, interleukinele, proteina C reactiva (CRP) si procalcitonina (PCT) [5-7].

[1] Chaudhury A, Rao TV, Bacteraemia in a tertiary care urban hospital in south India. Indian J Pathol Microbiol 1999; 42: 317-320
[2] Castelli GP, Pognani C, Meisner M, Stuani A, Bellomi D, Sgarbi L, Procalcitonin and C reactive protein during systemic inflammatory response syndrome, sepsis and organ dysfunction, Crit Care 2004; 8: 234-242
[3] Muller B, Schuetz P, Trampuz A, Circulating biomarkers as surrogates for bloodstream infections, Int J Antimicrob Agents 2007; 30: S16-23
[4] Muller B, Becker KL, Schachinger H, Rickenbacher PR, Huber PR, Zimmerli, Calcitonin precursors are reliable markers of sepsis in a medical intensive care unit, Crit Care Med 2000; 28: 977-983
[5] Muller B, Becker KL, Schachinger H, Rickenbacher PR, Huber PR, Zimmerli, Calcitonin precursors are reliable markers of sepsis in a medical intensive care unit, Crit Care Med 2000; 28: 977-983
[6] Harbarth S, Holeokova K, Froidevaux C, Pittet D, Ricou B, Grau GE, Diagnostic value of procalcitonin, interleukin 6 and interleukin 8 in critically ill patients admitted with suspected sepsis, Am J Respir Crit Care Med 2001; 164: 396-402
[7] Nanda SK and Suresh DR, Plasma Lactate as prognostic marker of septic shock with acute respiratory distress syndrome, Indian Journal of Clinical Biochemistry 2009; 24: 433-435

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.